Muzee

  • 5 pages
  • 3 Albums

Actualizări recente

Pinned Items
Activități recente
  • Pentru a marca Ziua Internațională a Iei, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnescă” Târgoviște, organizează expoziția “Povestea iei”.
    În cadrul expoziției vizitatorii vor descoperi ii și cămăși bărbătești populare, autentice din județul...
    Pentru a marca Ziua Internațională a Iei, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnescă” Târgoviște, organizează expoziția “Povestea iei”.
    În cadrul expoziției vizitatorii vor descoperi ii și cămăși bărbătești populare, autentice din județul Dâmbovița (Runcu,Voinești, Pucioasa, Mesteacăn, Moreni, Târgoviște, Pietroșița). Aceste obiecte fac parte din Colecția de Etnografie, a Complexului Național Muzeeal “Curtea Domnească” Târgoviște, achiziționate sau donate de-a lungul timpului.
    Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor.
    Costumul popular femeiesc din Dâmbovița face parte din zona etnografică a Munteniei, unde predomină fota ca element reprezentativ, compus din: ie (cămașă scurtă, decorată cu broderii), poale sau fustă (piesă care îmbracă corpul de la talie în jos, având la partea inferioară același model ca al iei), fota (parte componentă a costumului popular de formă dreptunghiulară, bogat ornamentată, care se petrece în jurul corpului, peste poale sau purtată fără poale), bete (cingătoare îngustă și lungă), maramă (acoperă capul), opinci (încălțăminte realizate din piele, încrețite pe margini, care se strâng pe picior cu ajutorul nojițelor).
    Costumul popular bărbătesc specific zonei Dâmbovița, este format din: cămașă populară bărbătescă, ițari (pantaloni strâmți pe picior), căciulă și opinci.
    Ia din Dâmbovița face parte din zona etnografică a Munteniei (Argeș, Mușcel, Prahova, Dâmbovița, Teleorman), aparținând tipului încrețit la gât, cu altiță și râuri.
    Toate piesele expuse sunt realizate din pânză de bumbac, mătase și cânepă. Decorul iilor este foarte variat, compus din motive geometrice și florale stilizate, aplicate pe mâneci și pe față, cu altiță, râuri sau placă.
    Cusute și croșetate manual, folosind diferite fire și materiale decorative (fir de bumbac, fir de mătase, fir metalic auriu, fir metalic argintiu, mărgele și paiete), iile își păstrează unicitatea din cele mai vechi timpuri.
    Caracteristicile acestor obiecte de port popular sunt date de cusături (umărul, care unește părțile din față și din spate de mânecă), încreț, altiță (elemental definitoriu și unic al modelului, irepetabil), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) sau cheițe (cusături prin care se îmbină piesele iei). O altă caracteristică a iilor o reprezintă folosirea culorii pe fondul, întotdeauna, alb al țesăturilor din in, cânepă ori bumbac.
    În cadrul expoziției publicul vizitator are ocazia de a vedea o piesă deosebită, o Ie cu poale de mireasă, autentică, din satul Mesteacăn, comuna Văleni Dâmbovița. Având o vechime de aproximativ 60 de ani, piesa a fost achiziționată de muzeu în anul 1975, de la Marcu Eugenia. Ia este realizată din pânză de bumbac țesută în două ițe, decorul cusut peste fire, cu mătase și fir metalic argintiu. Motivele decorative sunt geometrice (romburi), dispuse în benzi pe mâneci sub altiță, râuri pe față, iar în partea de jos a poalelor prezintă o bandă decorată cu același model geometric.
    Ia reușește prin motivele și simbolurile brodate să exprime stări sufletești și evenimente importante din viața omului (nunți, botezuri, decese, sărbători religioase).
    Purtată din vechime atât de femeile simple, cât și de cele mai importante femei ale țării noastre (Regina Maria, Regina Elisabeta, Maria Tănase, Martha Bibescu), ia reprezintă elementul de unitate al tuturor românilor.” – text oferit de curatorul expoziţiei, muzeograf Cristina Stana.
    Expoziția va fi deschisă vizitării până la data de 24 iulie 2020, la Muzeul de Artă, str. Calea Domnească, nr. 185, de marți – duminică, între orele 9.00 – 17.00.
    More
    0
    0
    0
    0
    0
    0
    Postare se află sub moderare
    Articolul fluxului a fost publicat cu succes. Articolul nu va fi vizibil în fluxul tău.
  •   Rudo Fanto reacted to this post about acum 1 lună
    Nu sunt doar obiecte, sunt martori, unii care poartă mai departe dovada bunului gust, rafinamentului și deschiderii culturale. Lucrate la Viena, la Paris ori în alte ateliere, exponatele acestea nu iși puteau găsi locul decât în casele unor...
    Nu sunt doar obiecte, sunt martori, unii care poartă mai departe dovada bunului gust, rafinamentului și deschiderii culturale. Lucrate la Viena, la Paris ori în alte ateliere, exponatele acestea nu iși puteau găsi locul decât în casele unor familii care apreciau frumosul. Se intampla să fie Belle Epoque, Războiul să fie încă departe.
    Expoziția poate fi văzută la Muzeul de Istorie, deschis zilnic de la 9.00 la 17.00.
    More
    Postare se află sub moderare
    Articolul fluxului a fost publicat cu succes. Articolul nu va fi vizibil în fluxul tău.
  •   Muzeul Vasile Blendea a comentat la acest post despre acum 6 luni
    Muzeul Vasile Blendea uploaded 9 photos in the album Vasile Blendea
    0
    0
    0
    0
    0
    0
    Postare se află sub moderare
    Articolul fluxului a fost publicat cu succes. Articolul nu va fi vizibil în fluxul tău.
  • Postare se află sub moderare
    Articolul fluxului a fost publicat cu succes. Articolul nu va fi vizibil în fluxul tău.
  • Muzeul Evoluției Omului în Paleolitic a încărcat un videoclip nou
    Descoperire arheologica unica - "Venus" Gravetiana, veche de 20.000 de ani
    •   News
    •   Joi, 19 Decembrie 2019
    • 210
    Cercetătorii Muzeului Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, din cadrul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște, reprezentați prin dr. Elena-Cristina Nițu, cercetător științific II, șefa șantierului, și dr. Ovidiu...
    Cercetătorii Muzeului Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, din cadrul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște, reprezentați prin dr. Elena-Cristina Nițu, cercetător științific II, șefa șantierului, și dr. Ovidiu Cârstina, directorul muzeului, împreună cu 7 studenții și masteranzii de la Universitatea Valahia din Târgoviște (Marius Florică, Alina Căpățână, Florin Lupu, Sebastian Șerbănescu, Alexandru Mirică, Alberto Nițu, Marian Leu), un absolvent de la Universitatea de Vest din Timișoara (Remus Dincă) și un cercetător științific de la Complexul județean muzeal Neamț (Constantin Preoteasa), sub coordonarea prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, au făcut în șantierul arheologic de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț cea mai importantă descoperire arheologică din România, prin dezvelirea unicei statuete de peste 20.000 de ani vechime. Ea face parte din categoria așa ziselor Venus gravetiene, recunoscute în relativ puține locuri din spațiul euro-asiatic. De fiecare dată când s-a făcut o astfel de descoperire a fost calificată ca ”regina” cercetărilor arheologice. De acum încolo orice tratat de Istoria artei de pe teritoriul României va trebui să înceapă cu această descoperire.
    Importanța statuetei Venus din România este imensă pentru că raritatea unor astfel de descoperiri face din ea un autentic simbol național. Descoperirea ei la Poiana Cireșului – Piatra Neamț - nu este întâmplătoare, pentru că acest șantier a oferit până acum circa 2/3 din toate obiectele de artă mai vechi de 15.000 de ani recuperate pe teritoriul României. De altfel, descoperirile din acest an reprezintă un adevărat tezaur de obiecte de podoabă paleolitice care ne îndreptățesc să circumscriem România, din acest punct de vedere, în patrimoniul universal. Ele, prin valoarea excepțională, vor face rapid înconjurul lumii, pentru că este aproape fără precedent ca într-o unică campanie de săpături arheologice, care a acoperit doar 16 m p, să se concentreze o densitate așa de mare de artefacte de acest fel. Pe lângă Venus de la Poiana Cireșului, în acest an s-au mai descoperit în acest șantier două pandantive și o mărgea din piatră și două pandantive din canini de vulpe și cerb, alături de o mare diversitate de unelte din os și corn pentru prelucrarea pieilor de ren și bizon, vărfuri de suliță din corn și os de ren, sute de utilaje litice cu diverse funcționalități și mii de resturi osteologice în adevărate structuri de abataj a renilor etc. Cercetările mai continuă câteva zile, încât nu sunt excluse alte surprize.

    Menționăm că cercetările din acest an, în lipsa fondurilor care trebuiau să vină de la Ministerul Culturii, s-au desfășurat prin contribuția financiară a Asociației ”Geto-Dacii” și a Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște."

    Dr. cercetător Elena Nițu și Prof. univ. dr, Marin Cârciumaru
    More
    0
    0
    0
    0
    0
    0
    Postare se află sub moderare
    Articolul fluxului a fost publicat cu succes. Articolul nu va fi vizibil în fluxul tău.
  • Postare se află sub moderare
    Articolul fluxului a fost publicat cu succes. Articolul nu va fi vizibil în fluxul tău.
  •   Cristi reacted to this post about acum 9 luni
    Postare se află sub moderare
    Articolul fluxului a fost publicat cu succes. Articolul nu va fi vizibil în fluxul tău.
  • Muzeul Evoluției Omului în Paleolitic a actualizat avatarul paginii
    0
    0
    0
    0
    0
    0
    Postare se află sub moderare
    Articolul fluxului a fost publicat cu succes. Articolul nu va fi vizibil în fluxul tău.
Încă nu există activități aici
Unable to load tooltip content.
Cron Job Starts